Dacă nu v-ați uita
în calendar, cât timp simțiți că a trecut din 9 martie și până în prezent?
Ei bine, sunt fix 100 de zile de la
momentul în care apăreau primele știri că unitățile de învățământ
preuniversitar vor fi închise începând cu data de 11 până la data de 22 martie,
inclusiv.
Încă de atunci se
vehicula posibilitatea de prelungire a acestei măsuri cu caracter preventiv pentru
a reduce potențialul răspândirii epidemiei de coronavirus însă câți dintre noi
vedeam posibilă această situație?
În cele două părți ale articolului de
astăzi vreau să vă invit să facem o incursiune privind învățarea online așa cum
a fost ea experimentată la nivel individual și colectiv și să aducem în
discuție o serie de aspecte care au fost experimentate de cei implicați. Fără a
avea pretenția că este o radiografie completă ci doar o colecție de puncte de
vedere, toate acestea reflectă frânturi ale educației din România anului 2020.
Ele ne pot servi să reflectăm asupra a ceea ce s-a reușit și a constituit un
exemplu de bună practică și, totodată, să scoată în evidență la ce merită să
lucrăm în continuare, împreună, fiecare din rolul lui.
În prima parte a articolului vom
aborda:
- Învățarea online
- Studii și articole cu privire la
școala în stare de urgență
Iar în a doua:
- Situația elevilor din ani terminali
- Perspective asupra substratului
acestei perioade
- Recomandări pentru a fi #împreună
- Sistemul de educație acum și în
viitor
Învățarea online
Pentru toți trecerea la învățarea
online a fost o surpriză și a constituit o provocare chiar și pentru cei mai
adaptabili dintre profesori și elevi. Nici în cele mai frumoase aspirații ale
celor care militează pentru digitalizarea sistemului educațional din România nu
exista șansa ca aceasta să primească un așa avânt în anul școlar care tocmai
s-a încheiat. La polul opus, perioada de izolare a stimulat o ieșire forțată din
zona de confort a multor actori din sfera educației care nu erau atrași sau
chiar se dovedeau reticenți cu privire la importanța și utilitatea mijloacelor
digitale. În tot acest proces protagoniștii au fost profesorii și elevii,
urmați îndeaproape de părinți care au fost incluși în procesul educațional mai
mult decât oricând și, în multe cazuri, mai mult decât și-ar fi dorit.
Pentru a servi cât mai bine celor implicați în procesul de educație, în această perioadă noi am decis să adaptăm specificul Liniei de informare și consiliere Ora de Net și ne-am axat pe oferirea de suport gratuit pentru cadrele didactice care au avut nevoie de îndrumare pentru continuarea activității didactice în noile condiții. Colegii mei au susținut sesiuni individuale, prin telefon, și experiența din cele 3 luni s-a dovedit una extrem de bogată.
Iată ce ne declară Bianca Nițoi, consilier Ora de
Net:
”În ultimele
săptămâni sesiunile de consiliere cu cadrele didactice mi-au oferit
posibilitatea să mă conectez la realitate prin care acestea trec. Am putut să
mă întâlnesc cu frustrarea justificată resimțită de aceștia atunci când
aplicațiile și platformele au fost prea multe, cu copleșeala pe care o
experimentau la final de zi atunci când își dădeau seama că au stat 10 ore la
calculator și telefon pentru a face lecții online, a fi asistent tehnic pentru
copii și părinți, a corecta teme, a pregăti rapoarte și a planifica
lecțiile pentru ziua următoare. Mulți dintre aceștia mi-au împărtășit tristețea
și părerea de rău că nu toți elevii pot participa la sesiuni din diverse motive
care țineau de situația economică a familiei care nu aveau Internet și
dispozitive sau lecțiile se suprapuneau peste programul de lucru de acasă al
părinților.
Cu toate acestea, m-a
impresionat profund dorința profesorilor de a face lucrurile cât se poate de
bine și am putut să observ nevoia profundă de a-i vedea, asculta și înțelege pe
elevi și de a găsi împreună modalitatea potrivită de lucru.
Mereu am ținut să aduc în discuție starea lor de bine, să își
amintească să ofere și să își ofere timp și îngrijire. Îi apreciez foarte mult că
au avut luciditatea, inspirația, curajul și determinarea să ne ceară sprijinul
și să nu treacă singuri prin acest proces.”
Printre cele mai frecvente provocări, cei care ne-au contactat au
menționat:
- timpul scurt avut la dispoziție raportat la noutatea domeniului – folosirea platformelor și aplicațiilor a constituit un proces de învățare inclusiv pentru profesori. În plus, activitatea implica să țină, să pregătească și să asiste copiii și părinții și, de multe ori, întregul proces devenea copleșitor
- dificultăți tehnice – legate de accesarea sau funcționalitățile diverselor platfome și aplicații
- dificultăți de înțelegere a limbilor străine – aplicațiile sau diferitele platforme erau în limba engleză
- lipsa de timp pentru a reflecta asupra propriilor sentimente și pentru cei din familie – de multe ori aceștia au declarat că prioritizează rolul de profesor și sprijinul acordat elevilor și ajung să acorde mai puțin timp decât și-ar dori membrilor familiei
- lipsa de congruență și direcții clare din partea autorităților – au fost expuși la incertitudini privind lucruri esențiale precum obligativitatea susținerii lecțiilor online, modificarea salariului, rapoartele de activitate și modalitatea de justificare etc care au fost augmentate de bombardamentul de știri pe această temă
Menționăm aceste lucruri
fără să facem referire la persoanele care ne-au contactat tocmai că nu sunt
deloc cazuri izolate ci aproape toți împărtășeau aceleași neliniști extrem de
pertinente. Așadar, dacă vă regăsiți și voi printre cei care au experimentat
aceste situații, vrem să știți că nu ați fost singurii.
În echipa Ora de Net ne preocupăm foarte mult de starea de bine a celor care interacționează cu copiii și dorim să îi sprijinim așa că încă de la începul i-am invitat să își dea voie să se privească cu blândețe și să își ofere timp. Un articol pe această temă a fost publicat pe blogul Ora de Net aici.
Recomandăm cu mare
empatie ca acum, când anul școar s-a încheiat și puteți răsufla mai liniștiți,
să vă dați un răgaz binemeritat să reflectați singuri și împreună cu alți
colegi la ce ați experimentat în aceste luni atât individual, cât și din rolul
de profesori.
Este important să
acceptăm faptul că a fost o perioadă de criză care va continua să aibă efecte
și impact în toate dimensiunile: personal, familial, comunitar, social, politic,
economic.
Studii și articole cu
privire la școala în stare de urgență
În perioada 27-30 aprilie 2020, Institutul Român
pentru Evaluare și Strategie – IRES, cu sprijinul Fundației Viață și Lumină și
al FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, a realizat o
cercetare pe bază de chestionar care s-a concretizat într-un raport cu tema “Școala în stare de
urgență. Accesul copiilor școlari din România la educație online.”
Principalele concluzii enumerate de
echipa de cercetare sunt:
1. 32% dintre copiii, aproximativ
900.000 dintre elevii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au
acces individual la un dispozitiv funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop)
pentru școala online;
2. 12% dintre elevii înscriși în
învățământul preuniversitar din România nu au conexiune de internet suficient
de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online
3. Pentru peste un sfert dintre
copiii care nu au un dispozitiv pe care să îl poată utiliza individual pentru
școala online părinții nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de
echipament.
4. În perioada stării de urgență doar
două treimi dintre copii au beneficiat de lecții online organizate zilnic,
conform declarațiilor părinților.
5. Doar jumătate dintre elevi au avut
contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada
stării de urgență.
6. Mai mult de un sfert dintre elevii
din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de
urgență făcând teme.
7. Puțin peste un sfert dintre
părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește
deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
8. Aproape patru din zece părinți de
elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de
învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Găsiți studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie aici.
Nu este un secret că perioada de învățare online a
devenit o provocare pentru mulți dintre părinți. Deși aparent au avut mai mult timp ca niciodată alături de
parteneri și copii, izolarea a venit la pachet cu emoții puternice, stări mai
puțin echilibrate și nevoia de atașament intensificată a copiilor. Pentru a
trece mai ușor prin această perioadă, prin Ora de Net, împreună cu colegii mei am
oferit informații părinților pentru a trata situațiile cu răbdare, înțelegere,
să își ajusteze așteptările și să aibă grijă de ei înșiși.
Un articol pe această temă a fost realizat de colega mea, Teodora Stoica și publicat aici.
De asemenea, am încurajat mult cooperarea și stabilirea unui parteneriat autentic și realist între profesori și părinți ca fiind unul dintre principalii piloni care pot asigura minima consecvență și siguranță pentru copiii aflați în fața unui grad mare de incertitudine și ajustare. Un punct de vedere al unui părinte, al unui cadru didactic și al meu din rolul de psiholog și consilier parental, găsiți în articolul publicat pe Trive Global disponibil aici.
Deocamdată, ne oprim aici cu
incursiunea propusă. În cea de-a doua parte a articolului vom continua cu:
- Situația elevilor din ani terminali
- Perspective asupra substratului
acestei perioade
- Recomandări pentru a fi #împreună
- Sistemul de educație acum și în
viitor
Acesta este disponibil aici.