Dacă nu v-ați uita în calendar, cât timp simțiți că a trecut din 9 martie și până în prezent?
Ei bine, sunt fix 100 de zile de la momentul în care apăreau primele știri că unitățile de învățământ preuniversitar vor fi închise începând cu data de 11 până la data de 22 martie, inclusiv.
Încă de atunci se vehicula posibilitatea de prelungire a acestei măsuri cu caracter preventiv pentru a reduce potențialul răspândirii epidemiei de coronavirus însă câți dintre noi vedeam posibilă această situație?
În cele două părți ale articolului de astăzi vreau să vă invit să facem o incursiune privind învățarea online așa cum a fost ea experimentată la nivel individual și colectiv și să aducem în discuție o serie de aspecte care au fost experimentate de cei implicați. Fără a avea pretenția că este o radiografie completă ci doar o colecție de puncte de vedere, toate acestea reflectă frânturi ale educației din România anului 2020. Ele ne pot servi să reflectăm asupra a ceea ce s-a reușit și a constituit un exemplu de bună practică și, totodată, să scoată în evidență la ce merită să lucrăm în continuare, împreună, fiecare din rolul lui.
În prima parte a articolului vom aborda:
Iar în a doua:
Învățarea online
Pentru toți trecerea la învățarea online a fost o surpriză și a constituit o provocare chiar și pentru cei mai adaptabili dintre profesori și elevi. Nici în cele mai frumoase aspirații ale celor care militează pentru digitalizarea sistemului educațional din România nu exista șansa ca aceasta să primească un așa avânt în anul școlar care tocmai s-a încheiat. La polul opus, perioada de izolare a stimulat o ieșire forțată din zona de confort a multor actori din sfera educației care nu erau atrași sau chiar se dovedeau reticenți cu privire la importanța și utilitatea mijloacelor digitale. În tot acest proces protagoniștii au fost profesorii și elevii, urmați îndeaproape de părinți care au fost incluși în procesul educațional mai mult decât oricând și, în multe cazuri, mai mult decât și-ar fi dorit.
Pentru a servi cât mai bine celor implicați în procesul de educație, în această perioadă noi am decis să adaptăm specificul Liniei de informare și consiliere Ora de Net și ne-am axat pe oferirea de suport gratuit pentru cadrele didactice care au avut nevoie de îndrumare pentru continuarea activității didactice în noile condiții. Colegii mei au susținut sesiuni individuale, prin telefon, și experiența din cele 3 luni s-a dovedit una extrem de bogată.
Iată ce ne declară Bianca Nițoi, consilier Ora de Net:
”În ultimele săptămâni sesiunile de consiliere cu cadrele didactice mi-au oferit posibilitatea să mă conectez la realitate prin care acestea trec. Am putut să mă întâlnesc cu frustrarea justificată resimțită de aceștia atunci când aplicațiile și platformele au fost prea multe, cu copleșeala pe care o experimentau la final de zi atunci când își dădeau seama că au stat 10 ore la calculator și telefon pentru a face lecții online, a fi asistent tehnic pentru copii și părinți, a corecta teme, a pregăti rapoarte și a planifica lecțiile pentru ziua următoare. Mulți dintre aceștia mi-au împărtășit tristețea și părerea de rău că nu toți elevii pot participa la sesiuni din diverse motive care țineau de situația economică a familiei care nu aveau Internet și dispozitive sau lecțiile se suprapuneau peste programul de lucru de acasă al părinților.
Cu toate acestea, m-a impresionat profund dorința profesorilor de a face lucrurile cât se poate de bine și am putut să observ nevoia profundă de a-i vedea, asculta și înțelege pe elevi și de a găsi împreună modalitatea potrivită de lucru.
Mereu am ținut să aduc în discuție starea lor de bine, să își amintească să ofere și să își ofere timp și îngrijire. Îi apreciez foarte mult că au avut luciditatea, inspirația, curajul și determinarea să ne ceară sprijinul și să nu treacă singuri prin acest proces.”
Printre cele mai frecvente provocări, cei care ne-au contactat au menționat:
Menționăm aceste lucruri fără să facem referire la persoanele care ne-au contactat tocmai că nu sunt deloc cazuri izolate ci aproape toți împărtășeau aceleași neliniști extrem de pertinente. Așadar, dacă vă regăsiți și voi printre cei care au experimentat aceste situații, vrem să știți că nu ați fost singurii.
În echipa Ora de Net ne preocupăm foarte mult de starea de bine a celor care interacționează cu copiii și dorim să îi sprijinim așa că încă de la începul i-am invitat să își dea voie să se privească cu blândețe și să își ofere timp. Un articol pe această temă a fost publicat pe blogul Ora de Net aici.
Recomandăm cu mare empatie ca acum, când anul școar s-a încheiat și puteți răsufla mai liniștiți, să vă dați un răgaz binemeritat să reflectați singuri și împreună cu alți colegi la ce ați experimentat în aceste luni atât individual, cât și din rolul de profesori.
Este important să acceptăm faptul că a fost o perioadă de criză care va continua să aibă efecte și impact în toate dimensiunile: personal, familial, comunitar, social, politic, economic.
Studii și articole cu privire la școala în stare de urgență
În perioada 27-30 aprilie 2020, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cu sprijinul Fundației Viață și Lumină și al FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, a realizat o cercetare pe bază de chestionar care s-a concretizat într-un raport cu tema “Școala în stare de urgență. Accesul copiilor școlari din România la educație online.”
Principalele concluzii enumerate de echipa de cercetare sunt:
1. 32% dintre copiii, aproximativ 900.000 dintre elevii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online;
2. 12% dintre elevii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online
3. Pentru peste un sfert dintre copiii care nu au un dispozitiv pe care să îl poată utiliza individual pentru școala online părinții nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
4. În perioada stării de urgență doar două treimi dintre copii au beneficiat de lecții online organizate zilnic, conform declarațiilor părinților.
5. Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
6. Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
7. Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
8. Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Găsiți studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie aici.
Nu este un secret că perioada de învățare online a devenit o provocare pentru mulți dintre părinți. Deși aparent au avut mai mult timp ca niciodată alături de parteneri și copii, izolarea a venit la pachet cu emoții puternice, stări mai puțin echilibrate și nevoia de atașament intensificată a copiilor. Pentru a trece mai ușor prin această perioadă, prin Ora de Net, împreună cu colegii mei am oferit informații părinților pentru a trata situațiile cu răbdare, înțelegere, să își ajusteze așteptările și să aibă grijă de ei înșiși.
Un articol pe această temă a fost realizat de colega mea, Teodora Stoica și publicat aici.
De asemenea, am încurajat mult cooperarea și stabilirea unui parteneriat autentic și realist între profesori și părinți ca fiind unul dintre principalii piloni care pot asigura minima consecvență și siguranță pentru copiii aflați în fața unui grad mare de incertitudine și ajustare. Un punct de vedere al unui părinte, al unui cadru didactic și al meu din rolul de psiholog și consilier parental, găsiți în articolul publicat pe Trive Global disponibil aici.
Deocamdată, ne oprim aici cu incursiunea propusă. În cea de-a doua parte a articolului vom continua cu:
Acesta este disponibil aici.